România, cu pași repezi spre recesiune. Cât ne vor costa creșterile de pensii, majorările salariale, restructurările și campania electorală populistă
România se îndreaptă cu pași repezi spre o posibilă recesiune economică, amplificată de măsurile populiste și de lipsa unei strategii clare de dezvoltare economică sustenabilă. În timp ce clasa politică este concentrată pe campania electorală și promisiuni care vizează majorări salariale și creșteri de pensii, economia națională se confruntă cu o încetinire vizibilă, iar industria, construcțiile și alte sectoare cheie ale economiei se află într-un declin îngrijorător. Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) evidențiază o creștere economică sub așteptări și o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat.
Performanțele economice slabe și declinul industriei
Conform datelor INS, economia României a înregistrat o creștere de doar 0,7% în primele șase luni din 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta este cu mult sub prognozele inițiale ale guvernului, care mizau pe o creștere de peste 3%. În același timp, analiștii economici și-au ajustat prognozele, BCR și ING coborând estimările de creștere la 1,9% și 1,3%, respectiv.
Unul dintre motivele principale pentru această încetinire este declinul industriei, un sector care a suferit scăderi continue în ultimii doi ani și care a contribuit tot mai puțin la PIB-ul național. Industria reprezenta, la începutul anilor 2000, peste 22-23% din PIB, dar ponderea sa a scăzut la doar 17,5% în prima jumătate a lui 2024. Acest declin vine pe fondul închiderii unor mari fabrici din industria auto și disponibilizării unui număr semnificativ de angajați, în timp ce investițiile în noi proiecte industriale sunt rare și de mică amploare.
Un exemplu relevant este închiderea unor facilități industriale importante, precum cele ale Yazaki și Leoni, și reducerile de personal la Dacia, care ilustrează faptul că industria auto, o componentă esențială a economiei românești, se confruntă cu dificultăți majore. În același timp, guvernul promite programe de reindustrializare, însă acestea necesită timp și resurse substanțiale, iar rezultatele nu se vor vedea prea curând. În industrie, crearea de noi capacități de producție este un proces lent și costisitor, ce implică găsirea de finanțare, dezvoltarea de piețe și, nu în ultimul rând, formarea unei forțe de muncă specializate.
Impactul măsurilor populiste asupra economiei
Pe fondul campaniei electorale care se apropie, guvernul a pus în aplicare măsuri populiste, precum majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor, în încercarea de a câștiga susținerea publicului. Deși aceste măsuri pot stimula consumul pe termen scurt, ele nu contribuie la creșterea sustenabilă a economiei. În plus, costurile acestor majorări se reflectă direct în creșterea fiscalității și a presiunii asupra bugetului de stat.
În primele șase luni ale anului 2024, majorarea salariilor a avut un ritm de creștere dublu față de inflație, iar pensiile au crescut semnificativ, însă aceste beneficii vin cu un cost. Cheltuielile bugetare sunt susținute de creșterea fiscalității, iar impozitele nete pe produs, care reprezintă o pondere de 8,8% din PIB, au generat o creștere economică mai mare decât cea a economiei reale. În timp ce aceste impozite aduc un plus temporar de venituri pentru stat, ele împovărează mediul de afaceri și afectează investițiile.
Stagnarea în construcții și problemele din sectorul bancar
Construcțiile, un alt sector important al economiei, au avut o creștere de doar 1% în prima jumătate a anului. În timp ce construcțiile publice, precum autostrăzile și drumurile, au înregistrat o creștere de 7%, construcțiile rezidențiale și comerciale au suferit o scădere semnificativă. Scăderea cu 22% a construcțiilor rezidențiale afectează grav piața imobiliară, dar și sectorul bancar, deoarece cererea pentru credite ipotecare a scăzut considerabil. Băncile se confruntă astfel cu dificultăți în acordarea de noi credite, iar sectorul financiar, care are o pondere de 2,2% în PIB, se află în stagnare.
Într-un context global de incertitudine economică, sectoarele IT&C și serviciile de suport, care contribuie semnificativ la PIB-ul României, sunt afectate și ele, fie stagnând, fie înregistrând o scădere. Aceste domenii, care au fost motoare ale creșterii economice în ultimul deceniu, sunt acum lovite de o cerere globală redusă și de tensiuni pe piețele internaționale.
Comerțul și administrația publică, câștigători pe termen scurt
Pe de altă parte, sectorul comerțului, care a ajuns să reprezinte 23,2% din PIB, a înregistrat o creștere datorată majorărilor salariale și creșterilor pensiilor. Totuși, creșterea din acest sector nu este suficientă pentru a compensa declinul înregistrat în alte sectoare vitale ale economiei. În același timp, administrația publică, apărarea, asigurările sociale, învățământul și sănătatea, care sunt dominate de sectorul bugetar, au câștigat teren în economie, ajungând la o pondere de 14,2% în PIB.
Această evoluție reflectă o tendință periculoasă de extindere a sectorului public în detrimentul sectorului privat, care se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Creșterea cheltuielilor bugetare pentru a susține un aparat birocratic amplu și a acoperi costurile majorărilor salariale în sistemul public pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat, în timp ce sectorul privat, principala sursă de venituri bugetare, este tot mai afectat de taxele crescute și de scăderea cererii, conform INS.
Concluzii și perspective
În concluzie, economia României se află într-un punct critic, în care măsurile populiste și lipsa de direcție strategică a guvernului riscă să conducă țara către o recesiune profundă. Deși creșterile de salarii și pensii pot aduce beneficii pe termen scurt, ele nu adresează problemele structurale ale economiei, în special declinul industriei și scăderea investițiilor. Pe termen lung, România are nevoie de reforme profunde și de investiții masive în infrastructură, educație și industrie pentru a stimula creșterea economică și a evita o criză economică majoră.